Denisa Gavril

Asadar, ma numesc Denisa  Gavril si sunt nascuta pe 28.10.1995. Inca din clasa a sasea mi-am dorit sa ajung eleva a Colegiului National Gheorghe Lazar. Auzisem atatea vorbindu-se despre el(evident numai de bine) . Am hotarat repede ca aici e locul meu si in momentul in care am auzit de Trupa de Teatru As . Nu m-am mai putut imagina in alt liceu.

Odata ce m-am vazut boboaca am asteptat cu un entuziasm greu de  inchipuit preselectiile. Acestea s-au desfasurat pe data de 25 septembrie, intr-o sambata la ora 10:00.

Am intrat in sala terifiata de ideea unui eventual esec. Adica imi cam tremurau genunchii la propriu. Inauntru se afla Andrei Gheorghe asistat de 2 colegi ai sai si de o membra a trupei. Am rostit un monolog(jalnic) in timp ce incercam sa-mi controlez emotiile(si genunchii).

Am avut niste discutii libere in care am spus in mare parte absurditati, am impovizat niste momente, am cantat o melodie cu o voce tremuranda(care nici nu era cea pregatita de mine, pe aceea o uitasem de mult)  si mi s-a cerut sa dansez…pe muzica populara. Dupa parerea mea nu aveam nicio sansa, dar se pare ca nu fusese asa de rau.

Cei acceptati urmau sa fie sunati in ziua respectiva. O sa fiu sincera cu voi si o sa va spun ca am umblat cu mobilul in mana permanent. Am intrat in atata lume pe strada ca nici nu mai stiu de cate ori a trebuit sa-mi cer scuze.

Trebuie insa sa recunosc ca toate acele emotii au meritat. Atmosfera in trupa este reconfortanta si placuta, intrucat toti membrii ei sunt niste persoane bune si sociabile de care m-am atasat rapid.

Repetitiile sunt distractive, interactive, educationale, dar se fac si cu multa seriozitate. Iesim deseori la teatru incarcand sa ne creem o cultura generala vasta,  sa invatam ceva din fiecare piesa vazuta.

Despre mine direct nu stiu ce as putea spune, asa ca voi lasa acest lucru deoparte. Va voi marturisi insa intrarea in aceasta trupa este o experienta, o aventura si o lectie totodata.